Cartea lunii ianuarie

După cum spuneam aici, cartea lunii ianuarie a reprezentat-o “Omul din castelul înalt” de Philip K. Dick. 

Pentru cei ce nu-l cunosc pe PKD iată câteva lucruri interesante despre el: “a fost un scriitor și eseist american, a cărui operă publicată a aparținut aproape în întregime genului science fiction. Dick a explorat teme sociologice, politice și metafizice în romane dominate de corporații monopoliste, guverne autoritariste și stări de conștiință alterată. Tema centrală a operelor târzii ale lui Dick reflectă interesul personal în problemele de metafizică și teologie. Deseori s-a inspirat din experiențele sale de viață, explorând abuzul de droguri, paranoia, schizofrenia și experiențele transcendentale” via Wikipedia.

Și acum puțin despre roman, poate poate vă stârnesc pofta de a-l citi. În acest roman, PKD îmbină science fictionul cu istoria alternativă. Mai exact, el își imaginează o lume în care Germania și aliatele ei, Japonia și Italia, au câștigat cel de-al doilea război mondial și conduc lumea. America este împărțită în trei regiuni, coasta de vest apartine Japoniei, coasta de est Germaniei și o zonă liberă în care își duc viața cei ce au reușit să fugă de regim. Actiunea romanului are 4 planuri principale care alternează, interacționează și rezultă unul din altul și de 4 personaje principale. Este vorba de domnul Childan care deține un magazin de antichități, de misionarul comercial în San Francisco-ul japonez – domnul Tagomi, Juliana Frink – instructor de judo și Dl. Baynes, un industriaș suedez bogat, care este, de fapt, Rudolf Wegener, căpitan în serviciul de contraspionaj marin al Reich-ului. Nu spun mai multe, vă las să descoperiți singuri firul narativ și ideile din spatele cuvintelor. Un singur lucru mai vreau să menționez, frumusețea acestui roman derivă din multitudinea de interpretări ale acțiunilor personajelor principale plasate cumva într-o lume utopică.

Cum ziceam, fac cadou această carte din biblioteca mea celui/celei care îmi va propune (cu argumente) o carte a lunii martie. Cartea lunii februarie, după cum ați văzut pe Goodreads, este “Să ucizi o pasăre cântătoare” de Harper Lee.

Cere o demonstrație!

Să tot fie ceva vreme de când am renunțat la clasicul televizor și al său cablu/card agățat de el. Nu, nu m-am pocăit și nici nu mi-am luat ani sabatici (am văzut că se poartă așa ceva). Pur și simplu am hotărât să dau o șansă platformelor on-line de televiziune. Mai exact, am mutat tv-ul pe laptop. Și cu mâna pe inima vă spun că îmi place. Mult mai lejer, mult mai la îndemână. Dar nu asta este ideea de bază. Ideea este că, pe lângă imagine, ai nevoie de sunet. După părerea mea, sunetul reprezintă peste 70% din deliciul unei emisiuni, unui meci de fotbal sau al unui film. Având aceste lucuri în cap, descopăr pe pagina celor de la BOSE următoarele chestii:
“Elementele care trebuie luate în discuție atunci cand vorbim de calitatea sunetului sunt:
acoperire uniformă (Sunetul trebuie să se audă la fel în tot spațiul ce trebuie acoperit. “La fel” înseamnă că nu trebuie sa se audă mai tare la masa 2 și mai încet la masa 5. Nu se poate atinge perfecțiunea niciodată, dar diferența trebuie să fie foarte mică)
volumul – nivelul de presiune sonoră (Cât de tare trebuie să se audă? În funcție de specificul afacerii sunt diverse concepte)
sunet echilibrat (Sunetul dezechilibrat poate fi cauzat de poziționarea greșită a incintelor acustice sau de calitatea sistemului audio. Ce inseamnă sunet dezechilibrat? Acoperiți-vă gura cu mâna și vorbiți! Acesta e un exemplu de sunet dezechilibrat. Vocea se poate auzi suficient de tare, dar nu este inteligibilă. Un alt exemplu de dezechilibru este lipsa anumitor frecvențe din spectrul audio. Muzica fără frecvențe înalte sau joase reprezintă un dezechilibru)
distorsiuni (Distorsiunea reprezintă deformarea unui semnal audio, datorată imperfecțiunii sistemelor de înregistrare, de transmitere sau redare. Sunetul distorsionat este similar cu un post de radio care nu are semnal bun. Bâzâit, gâjâit, zumzăit … enervant! Singurul remediu împotriva distorsiunilor este un sistem audio de calitate)
reverberații (Acestea apar atunci când sunetul se reflectă de suprafețele dure și apoi persistă în spațiu. Atât materialele folosite, cât și forma geometrică a spațiului generează reverberațiile. Prea multe reverberații, mai exact cele care durează mult, crează o rumoare și strică inteligibilitatea)”

“Pe lângă aceste lucruri, BOSE este unul dintre cele mai cunoscute branduri care produc echipamente de sunet din lume. Povestea lor începe în 1956 când Dr. Amar G. Bose, creatorul brandului, și-a cumpărat o boxă foarte puternică din punct de vedere tehnic, iar când a ajuns acasă și-a dat seama că aceasta avea o calitate slabă a sunetului, deși muzica se auzea tare, așa cum citise pe fișa tehnică. Atunci a hotărât să facă o firmă de echipamente audio pentru care să conteze doar calitatea sunetului, nu câți wati sunt în spatele echipamentelor. Astfel, unul din motto-urile Bose a devenit „Cere o demonstrație”, pentru că doar așa poți să-ți dai seama cât de bine se aud produsele lor.”

Și acum revenind la povestea mea. Tare mult aș vrea să testez Boxele pentru calculator Bose MusicMonitor. Să mă conving de cele 5 lucruri citate de pe site-ul lor. Eu, cu voia lor, aș mai adăuga una. Design-ul. Care clar m-a cucerit. Vă las cu poza lor mai jos. Spune-ți și voi, nu arată foarte bine?
MusicMonitor Black

Cazemata

De când mă știu, ai mei au avut în sufragerie o masă mare de 6 persoane. Și unde se găsește o masă mare cu șase scaune, în ochii unui puștan de 7 ani apare posibilitatea unei cazemate. Au fost zile în care seara îmi construiam cazemata și “invitam” în ea soldați de plastic, indieni călare alături de ultimele modele de mașinuțe. Toate își aveau locul lor stabilit în cazemată. Avea două compartimente, biblioteca și locul de joacă. În bibliotecă adunasem cărți, caiete, manuale, integrame, albume. Ajunsesem sa îmi fac temele în cazemată. Eram împărat peste un regat. Soldățeii erau supușii. Invadatorii erau mama și tata care îmi atacau cazemata la ore înaintate din noapte pentru a mă trimite la culcare. Și o mai și dărâmau. Dimineața găseam totul pustiit, o masă goală și șase scaune. Și astfel începea un nou “quest”, o nouă aventură în construirea unui nou regat.

Cei de la Cremosso au o campanie foarte frumoasă. Cremosso ne provoacă să ne gândim la un moment în care suntem noi cu noi și pe care l-am repeta mereu cu plăcere și să-l salvăm undeva, ca să ne amintim mereu de el. Acesta este momentul meu.
Momentul tău special care este? Completează în formularul de mai jos și poți împărtășii momentele tale speciale cu alți oameni.

 

Road to England…

Road to England, sau cum zice românul, drumul către Anglia, începe aici. De pe acest blog, cu acest film realizat cu buget minim dar cu mult suflet.

M-am născut într-un oras mic, în care aveai două opțiuni legate de sport: ori iți dădeai copilul la fotbal, ori la atletism. Eh, ai mei au ales a doua variantă, atletismul. După 3 ani de “performat” în atletism, am ales calea cărților așa că, visul meu sportiv s-o cam dus “la vale”. 🙂 Dar cum soarta nu este pentru cine se pregătește ci pentru cine se nimerește, am ajuns într-un mare centru universitar și anume Cluj-ul. Iaca boacănă!
Orele de sport aveau loc în complexul studențesc de pe malul Someșului, acolo unde veneau baieții de rugby să se antreneze. Acolo am descoperit “de aproape” jocul de rugby și m-am îndrăgosti iremediabil de acest sport. A urmat o perioadă în care urmăream cu sufletul la gură “Turneul celor 5 națiuni”. Am sperat că vom intra și noi în acel turneu dar ghinion, locul nostru a fost luat de Italia și astfel s-a transformat în “Turneul celor 6 națiuni”.
A urmat perioada bucureșteană, când am “aprofundat” acest sport pe stadionul de la Arcul de Triumf. Așa am descoperit și berea Stejar ca sponsor oficial a Naționalei de Rugby a României.

Și iată că am ajuns în prezent cu drumul meu, în pragul unei Cupe Mondiale ce se va desfășura la Londra, o cupă mondială de la care România nu are cum să lipsească. Pentru cei interesați, oamenii faini de la Stejar pun la bătaie într-un concurs foarte interesant 12 bilete la meciul Irlanda – România de la Londra și acoperă și transportul și cazarea câștigătorilor.

Mie nu îmi mai rămâne de spus decât Hai România! Hai Stejarii! și să vă las cu filmulețul de mai jos.

Trei motive și o tabletă

Atunci când au apărut tabletele, toată lumea era extrem de entuziasmată. Noua nebunie. Ceva în genul “smartwatch-urilor” de acum. Din păcate, nu toată lumea posesoare de tabletă a știut pentru ce o achiziționează. Mai ales că, diferența de display între un Samsung Galaxy S6 edge (5.1 inch) și Samsung Galaxy Tab 4 (7.0 inch) nu este atât de mare. La ce aș folosi eu o tabletă Galaxy Tab 4?
Samsung Galaxy Tab 4

Pentru că nu vreu să vă plictisesc cu detalii tehnice, le găsiți pe pagina celor de la Samsung foarte bine ordonate, iată mai jos trei întrebuințări:
În primul și în primul rând pentru a citi blogurile în liniștea dimineții la cafea pe balcon. Cred că sunt unul din mulții (sper eu) conectați la tot ce înseamnă social media în România. Și ce poate fi mai frumos decât să ai acces la toate canalele social media de pe o tabletă. Instalezi un facebook, un twitter, un instagram, un feedly și gata, mai trebuie doar cafeaua. 🙂 În al doilea rând este utilă atunci când ești într-o deplasare și îți dai seama că ai avea neapărată nevoie de laptop. Da, o să-mi spuneți că la fel de bun este și telefonul. Eh, nu-i chiar așa. Încercați voi să scrieți un document rapid în word de pe telefon iar mai apoi încercați același lucru pe tabletă. Ei, vedeți diferența? Și un al treilea și ultim motiv de utlizare al tabletei ar fi jocurile. De ce să fim ipocriți și să ne ascundem după deget? Toată lumea se joacă. Ai prins un pic de pauză, pac, un nivel la Candy Crush sau verifici ce iți mai fac clădirile la Age of Empires sau mai reușești să câștigi la Quizup.
Bineințeles că utilizările unei tablete sunt mult mai multe. Eu am ales doar trei, cele pe care sunt convins că le-aș folosi zi de zi.