#BLP14 și East European Comicon

Povestea BLP (bloggers lan party) a început undeva prin 2012 când o gașcă de bloggeri au pus-o de o joacă în rețea și de o socializare #maialtfel. Dar asta știți deja, sunt convins.
Povestea mea cu BLP este una mai ciudată. Nu am ajuns niciodată. De ce? Recunosc că la shootere și la FIFA nu mă prea pricep, #newbie, dar odată cu explozia boardgamesurilor (#explodingkittens ftw) 🙂 m-am hotărât să îmi fac curaj și să particip. Am urmărit din umbră (a se citi haștag, participanți) cum a crescut această idee, cum s-a coagulat, cum a strâns în jurul ei o gramadă de #oamenifrumosi.

Iată că în 2017, o să am ocazia să întâlnesc acei #oamenifrumosi la #BLP14. Și nu oriunde, ci la unul din evenimentele majore ce se desfășoară în București. Și anume la East European Comicon. Așa că, în weekendul 5-7 ne vedem la un boardgame sau în spatele unei console la standul #BLP.

Gaudeamus 2016

Am reușit ieri să ajung, după doi ani de absență, la târgul de carte Gaudeamus. Cel mai mare eveniment dedicat cărții din an. Din păcate, am ajuns sâmbătă după amiază. De ce din păcate? Pentru că am avut impresia că am ajuns fix la vârful de audiență al târgului. O mare de oameni ce mișunau printre standurile de carte. Editurile au profitat la maxim de acest lucru, organizând lansări de carte, unele simultane, care, colaborate cu forfota din interior, lăsa impresia unui mare stup de albine.

Principalele edituri au ocupat, ca de fiecare dată, zona centrală a pavilionului. Humanitas, Polirom, Nemira, Curtea Veche, Litera, Trei, Art. Toate cu o ofertă foarte bună de carte, noutăți, reeditări, promoții. Din păcate, pentru cei care au venit la Gaudeamus pentru reduceri, nu a prea fost cazul. Reducerile maxime ajungând până treizeci la sută. Eu încă sunt de părere că Gaudeamus-ul nu reprezintă un târg de chilipiruri, ci ocazia cea mai bună de a interacționa cu autori, de a participa la lansări de carte, de a vedea/revedea oameni din industrie. Pentru cei dornici de reduceri există site-urile on-line. Plăcerea mea nevinovată o reprezintă în fiecare an standul editurii Nemira. Regăsesc acolo SF-urile dragi mie, colecția completă a Rodicăi Ojog Brașoveanu, poveștile de război ale lui Sven Hassel, fantasy-urile lui R.R. Martin, dar și colecția Babel ce adună autori precum Anne Wiazemsky – Un an de studiu, Muriel Barbery – Eleganța Aricului sau Julian Barnes -Tristeți de lămâie.

M-a bucurat enorm revenirea în forță a cărților adresate copiilor. De la cărți și manuale didactice până la reeditări ale cărților de povești clasice. Felia mare de tort, după părerea mea, a luat-o editura Arthur (parte a editurii Art) cu un stand imens în care regăseai de la cărțile lui Roald Dahl până la “Cartea cu Apolodor” a lui Gellu Naum.

Invitatul de onoare al tâgului de anul acesta a fost China. Un stand impresionant, ce se detașa clar față de celelalte. O zonă în care scriitori cunoscuți precum Cao Wenxuan, Yu Hua, Xu Zechen, Xi Chuan sau Lan Lan au avut lansări de carte dar și întâlniri cu cititorii.

Astăzi este ultima zi a târgului și dacă încă nu ați ajuns, vă spun eu că merită. Faceți o mică plimbare duminicală până la Romexpo. Vă garantez că nu o să fiți dezamăgiți. Lectură plăcută!

Am verificat bilete la Supercupa României și mi-a plăcut

Știu că sună ca un articol din VICE, dar asta se și vrea. Am avut ocazia în wekend-ul ce a trecut să fiu ticket boy la meciul din Supercupa României dintre Astra Ploiești și CFR Cluj desfășurat pe frumosul stadion din centrul Clujului, Cluj Arena.

Totul a pornit de la o “glumă” nevinovată. Un coleg de-ai mei mi-a zis într-o doară “Nu ai chef să mergi până la Cluj, sâmbătă, la meciul dinte Astra și CFR? Niște oameni faini, de la Bilete.ro caută colaboratori pentru partea de verificare bilete la intrarea în stadion.” Hopa. Asta nu mai făcusem până acum. Mi-am dat ok-ul și am pornit la drum sâmbătă dimineața spre frumosul Cluj. Un microbuz pus la dispoziție de cei de la bilete.ro plin de oameni faini, puși pe treabă, unii cu experință, alții “boboci”. Odată ajunși la stadion, am primit “echipamentul” de serviciu. Tricou, badge, stație de comunicare dar și o pelerină de ploaie (pentru că la Cluj nu contează ce sezon este, dacă se întâmplă Electric Castle, neapărat trebuie și ploaie – lucru dovedit ulterior, fucking 80 litri per metru pătrat în doar câteva ore).

Echipat corespunzător, mi-am luat în primire locul de la tribuna întâi, poarta 1. Am eu vaga impresie că, Elena, “șefa de trib” 🙂 m-a repartizat la o poartă mai “ușoară” fiind “bobocel”. Totul a mers ca și uns, fără incidente majore, un pic de înghesuială înainte să înceapă meciul dar per total – flawlees.

Și acum ce am înțeles eu din experiența asta. E un exercițiu fantastic de comunicare. Un exercițiu de câteva ore în condiții de presiune. Trebuie sa gândești rapid, nu toată lumea știe (chiar dacă pe biletele printate scriu detaliile exacte) pe unde se intră, se enervează atunci când scanează și nu pot intra. Fiind prima experiență de acest gen, nu pot zice nimic despre gradul de civilizație al suporterilor. Nu am grad de comparație. Au existat evident și genul de “suporteri” ce își pasau biletul odată validat prin gard, și aici vine al doilea exercițiu, cel de atenție. Dacă nu ești atent la ce se întâmplă în jurul tău poți fi “fraierit”, să pierzi timp să dai prin stație codul biletului, să pierzi timp explicându-i respectivului că un sistem de ticketing electronic nu poate da așa ușor eroare, plus că, fiind singura poartă de intrare la tribuna întâi, ar fi trebuit să treacă prin fața mea sau a colegului meu. 🙂

Rezumând, a fost o experiență super faină. Mi-a plăcut foarte mult și le mulțumesc celor de la bilete.ro și Elenei pentru oportunitate. Keep up the good work.

PEGAS

Aseară am reușit să ajung la evenimetul PEGAS de la Berăria H. Am găsit o atmosferă desprinsă din anii ’80, de la muzica retro oferită de “Discoteca” în colaborare cu Geanina Corondan până la cravatele de pionieri ai patriei oferite la intrare de organizatori. S-a lansat colecția de biciclete 2016 ce cuprinde câteva modele care, mie personal, mi-au furat inima. Favorita mea este modelul Drumeț, un model perfect pentru oraș dar și pentru escapadele din weekend.

This slideshow requires JavaScript.

Evenimentul a purtat amprenta de moderator a lui Andi Moisescu și a început printr-un mini recital al celor de la Pistol cu capse, continuând cu un concert Omul cu Șobolani. În încheiere au cântat Silvia Dumitrescu și Marina Voicu.

This slideshow requires JavaScript.

În final vă las cu spotul de prezentare al modelului Drumeț:

 

Invitație la distracție

Dacă sunteți din București, aveți acum ocazia să vă rupeți câteva ore de viața cotidiană și să regăsiți universul copilăriei și al primilor ani de școală. Totul se întâmplă la Casa Experimentelor.

Casa Experimentelor este primul centru ştiinţific non-profit din România şi va răspunde problemelor legate de declinul interesului elevilor faţă de ştiinţă, învăţare, oferind oportunitatea de învăţare extraşcolară într-un mediu informal. Este o grupare de exponate ştiinţifice instalate permanent, realizate în scopul de a învăţa despre ştiinţă în timp ce vizitatorii se „joacă” cu ele.  Este de fapt un centru ştiinţific cu un concept inovativ de învăţare despre ştiinţă într-un mod informal.”

Poate vă gândiți că este adresat doar elevilor. Părerea mea este că nu. Câți dintre voi știu de exemplu despre “Globul cu plasmă” sau “Roata lui Maxwell” sau “Fanta hiperbolică”. Iar dacă știți, pun pariu că nu le-ați văzut puse în practică pe toate în același loc. 🙂

Programul este de luni până duminică între orele 09:00-19:00 iar intrarea este liberă până în data de 1 iulie.  Accesul totuși se face pe baza unei rezervări prealabile aici.